Evoluția convergentă explicată cu exemple

Două specii care ocupă un habitat similar pot prezenta trăsături fizice comune; dacă aceste specii provin de la strămoși biologici diferiți, totuși au încă multe în comun, asemănările lor pot fi rezultatul evoluției convergente.

Salt la secțiune

• Ce este evoluția convergentă?
• 3 Exemple de evoluție convergentă
• Evoluția convergentă față de evoluția divergentă
• Aflați mai multe
• Aflați mai multe despre MasterClass-ul Dr. Jane Goodall

Dr. Jane Goodall împărtășește ideile sale despre inteligența animalelor, conservarea și activismul.

Ce este evoluția convergentă?

Evoluția convergentă este procesul prin care două specii dezvoltă trăsături similare, în ciuda faptului că nu împărtășesc un strămoș comun recent. Biologii evolutivi explică aceste caracteristici similare ca fiind produsul selecției naturale. Împărtășind nișe ecologice similare, cele două specii fără legătură beneficiază de dezvoltarea acelorași caracteristici funcționale.

Evoluția convergentă are loc în toate regatele biologice și este deosebit de vizibilă la speciile de plante și animale. Singura cerință este ca două specii, lipsite de un strămoș comun, să sufere o evoluție independentă care să ducă la forme similare ale corpului sau trăsături utile similare.

3 Exemple de evoluție convergentă

Pentru a observa evoluția convergentă în natură, biologii evoluționisti caută diferite organisme care arată o evoluție independentă a unor trăsături similare, structuri similare sau trăsături similare.

1. animale marine : Peștii și delfinii sunt animale foarte diferite, cu diferite secvențe de ADN subiacente și sisteme nervoase. Totuși, deoarece locuiesc în condiții de mediu similare, au dezvoltat structuri similare. Aripile unui pește și aripile unui delfin au un scop comun, dar au evoluat destul de diferit. Delfinii, care sunt mamifere placentare, au o aripă strâns legată de mâna omului. Peștii nu au rude apropiate cu mâinile, așa că aripioarele lor provin dintr-o sursă foarte diferită la nivel genetic.
2. Animale zburatoare : Păsările, liliecii și insectele au dezvoltat toate aripile prin diferite căi evolutive. De exemplu, molii de șoim colibri (un tip de insectă) seamănă puternic cu colibri și au aripi care le permit să plutească în timp ce colectează nectarul din flori. În timp ce ambele specii sunt distincte, formele aripilor lor converg pe o traiectorie evolutivă similară.
3. Plantele : În regnul plantelor, multe specii prezintă trăsături convergente atunci când vine vorba de rodul lor. Multe plante se bazează pe fructele lor pentru reproducere, deoarece atrage animale care mănâncă fructul și îi răspândesc semințele. Pentru a concura pentru apetitul animalelor, multe specii de plante au suferit schimbări evolutive, prin care fructele devin mai mari și mai cărnoase. Aceste adaptări similare de la plante fără legătură le permit să supraviețuiască presiunilor selective pe care le experimentează în nișe similare.

Evoluția convergentă față de evoluția divergentă

În multe privințe, evoluția divergentă este opusul evoluției convergente. În timp ce evoluția convergentă implică specii fără legătură care dezvoltă caracteristici similare în timp, evoluția divergentă implică specii cu un strămoș comun care se schimbă pentru a deveni din ce în ce mai diferite în timp.

• Evoluție divergentă : Evoluția divergentă apare atunci când două organisme cu un strămoș comun ajung ca specii diferite. De exemplu, liliecii și șoarecii au un strămoș comun recent, dar evoluția divergentă i-a transformat în două specii complet diferite. Aripile liliecilor sunt echivalente cu labele din față ale șoarecilor, totuși s-au răspândit și au dezvoltat o chingă cărnoasă. Aripile de liliac și labele șoarecilor sunt structuri omoloage: părți ale corpului care au o origine comună, dar nu mai au același scop.
• Evoluție convergentă : Evoluția convergentă apare atunci când două organisme cărora le lipsește un strămoș comun recent sfârșesc din ce în ce mai asemănător pe măsură ce se adaptează la o nișă ecologică similară. Organismele au fenotipuri convergente, iar formele lor structurale similare sunt numite structuri analoage (cum ar fi aripi de pasăre și aripi de liliac).

Master-class

Sugerat pentru tine

Cursuri online predate de cele mai mari minți ale lumii. Extindeți-vă cunoștințele în aceste categorii.

Predă Conservarea

Predă explorarea spațiului

Predă gândirea științifică și comunicarea

Învață știința unui somn mai bun

Aflați mai multe

Obține Calitatea de membru anual MasterClass pentru acces exclusiv la lecțiile video predate de luminari științifici, inclusiv Jane Goodall, Neil deGrasse Tyson, Chris Hadfield și multe altele.